Hoștezenii/Hóstátiak nu au fost niciodată țărani, nici simpli agricultori, ci orășeni agricultori pentru care grădinăritul era un mod de viață.

Ei au venit lângă cetate din Țara Călatei, din Scaunul Arieșului, din Câmpia Ardealului și chiar din Secuime...

O altă ipoteză a originii hoștezenilor se referă la principele ardelean născut la Cluj, Bocskai István, care ar fi colonizat în părțile clujene oștenii săi numiți haiduci(sau haidăi,,hajdú” în limba maghiară), originari din pusta maghiară, din zona Hajdú.

Din amestecul lor cu populația săsească ar fi luat naștere hoștezenii. ,,Hajdú”, în limba maghiară, nu are aceași semnificație cu ,,haiduc” din limba română; în limba maghiară are sensul de hăitaș de animale.

Ulterior au venit și coloniști bulgari. Hoștezenii au preluat unele metode de la grădinarii bulgari care au poposit pe meleagurile Clujului în secolul al XIX-lea.

O dovadă clară a prezenței unei populații de bulgari la Cluj este numele unui cartier clujean, situat în partea de nord-est a orașului, cartierul Bulgaria. Grădinarii bulgari sunt recunoscuți pentru priceperea lor în domeniul legumiculturii.